Insula Mare a Brăilei, sau Balta Brăilei este o insulă de pe Dunăre, în județul Brăila, România. Ea are, în medie, 60 km lungime și 20 km lățime, cu o suprafață totală de 710 km².
La intrarea în județul Brăila, fluviul Dunărea se desparte în
trei brațe: Dunărea navigabilă (în vest), Brațul Vâlciu (în mijloc) și
Brațul Măcin (în est). Brațul Măcin împreună cu Brațul Vâlciu
delimitează Insula Mare a Brăilei.
Între Dunărea navigabilă și Brațul Vâlciu se află Insula Mică a Brăilei, denumită și Balta Mică a Brăilei, constituită, de fapt, dintr-o salbă de 7 insule, cu o suprafață de 9559 ha, din care 6566 ha pădure și 2921 ha luciu de apă (include 18 iezere), pe care se află și Parcul Natural Balta Mică a Brăilei.
În prezent, 681,3 km² (94,6% din suprafața Insulei Mari) sunt
ocupate de terenuri agricole, din care 70,84 km² sunt irigate și
protejate de un dig cu o lungime de 23,5 km. Pe insulă există două comune, Mărașu și Frecăței, care au aproximativ 5.000 de locuitori.
Regimul comunist a desecat bălțile existente pe insulă și a construit diguri, utilizând munca forțată a deținuților politici
(dintre care mulți au murit acolo), transformând insula în zonă
agricolă. Pe insulă au existat cinci „lagăre de reeducare” la Grădina,
Lunca, Salcia, Stoienești și Veche Strâmba. Terenul, care s-a dovedit a
fi fertil, a fost declarat un succes „al comunismului în România”.
Este deja știut că ferma Agricost care exploatează circa 57.000 de hectare în Insula Mare a Brăilei a fost preluată de Al Dahra Agriculture LLC din Emiratele Arabe Unite. AGROINFO a discutat, în exclusivitate, cu Lucian Buzdugan, un nume respectat în agricultura din România, președintele Consiliului de Administrație Agricost SA, Insula Mare a Brăilei. Ce se pregătește în Insula Mare a Brăilei?
Lucian Buzdugan ne-a dezvăluit că în Insula Mare a Brăilei se pregătesc schimbări mari odată cu venirea noilor proprietari ai fermei Agricost SA, grupul de firme Al Dahra. Vor fi schimbate toate utilajele agricole, toate tractoarele, vor fi incluse în plan noi culturi agricole. Venirea arabilor va însemna o relansare spectaculoasă a Insulei, inclusiv salarii mai mari pentru cei care muncesc acolo și o tehnologie de vârf. Pe scurt, se întrevăd avantaje odată cu schimbarea acționariatului.
Vom beneficia de un fond de investiții puternic, care se concretizează chiar la această dată într-un proiect în care se investesc 50 de milioane de euro. Adică, introducerea tehnologiei de precizie, care face lucrările cu un înalt randament, aici însemnând reducerea pe cât posibil a costurilor, dar și reducerea pierderilor, o eficientizare maximă a ceea ce realizăm. Noi avem o grijă deosebită față de sol, de creșterea fertiității solului și voi încerca de la anul, nu numai să îmbunătățesc așa-zisul trafic pe teren, ci chiar să-l reduc până la maxim una-două, trei treceri pe pământ pentru a reduce compactarea și, în felul ăsta, a favoriza procesele de mineralizare a materiei organice.
Nu-i vorba de resturi vegetale care rămân la suprafață, ci tot de atâtea rădăcini care rămân și trebuiesc să se mineralizeze. (..) La ora asta suntem la momentul la care schimbăm toate combinele, toate remorcile, toate utilajele agricole, toate tractoarele, și cele mici pe care le foloseam la transport. Ne dotăm cu combine cu șenile care să nu mai taseze solul și remorci de mare capacitate care nu mai intră, de data asta, pe câmp, iar tractoarele, care tractează aceste mașini, vor face numai semănatul și o lucrare superficială a solului. Lucrările le vom face cu un tractor nou, pe șenile, pe care-l achiziționăm până la anul, în primăvară, a declarat Lucian Buzdugan, în exclusivitate pentru AGROINFO.
Au fost vehiculate tot soiul de ipoteze legate de plantele pe care preferă să le cultive arabii în Insula Mare a Brăilei. Ce se va schimba în planul de culturi agricole din Insulă?
Se schimbă în sensul că vom crește suprafața de plante amelioratoare. Noi am ajuns acum să cultivăm soia (nemodificată genetic n.r.), care este o plantă amelioratore, pe 10.000 de hectare. Și vom extinde încă 10.000 de hectare de lucernă, care este o plantă și mai amelioratoare decât soia, din punct de vedere al faptului că lasă un teren mai bine structurat, lasă un teren mai bogat în elemente fertilizante și, dacă vreți, punem în balanță și de pe care ne asigură 3 tone de proteină brută digestibilă la hectar comparativ cu soia care ne dă în jur de o tonă și jumătate de proteină. Pe soia trebuie să o semeni în fiecare an, în timp ce lucerna o semeni o dată la 4 sau la 5 ani.
Sigur, cineva a lansat că vom cultiva întreaga suprafață cu lucernă. Tot neaveniții și nepricepuți care nu știu ce înseamnă rotație, nu știu că lucernă nu suportă mai mult de 5 ani. Ea trebuie rotită pentru că trebuie să ai o perioadă de pauză de a cultiva lucernă pentru că nu mai răsare, spune președintele CA Agricost Insula Mare a Brăilei.
Vom face noi fabrici de deshidratare, pe una am extins-o anul acesta, și vom introduce noi culturi, care sunt, deocamdată, secrete. Este o chestiune pe care am luat-o de la Institutul de Cercetări Fundulea. Un lucru extraordinar pe care-l vom cultiva, anul acesta, pe 30 de hectare și sperăm să obținem ceva deosebit, mai spune Buzdugan.
